Care este politica de integrare a Republicii Moldova? Este Moldova gata pentru integrare sau este oare Europa gata să ne accepte? Care sunt domeniile prioritare ale Ministerului Reintegrării şi Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene a Republicii Moldova?

Toate aceste întrebări au fost puse la discuţia de către membrii Clubului European – ASEM la şedinţa de 16 februarie cu invitaţii speciali: Ion STAVILĂ – vice-ministru al Ministerul Reintegrării Republicii Moldova, Alexander DE JAEGER – Consultant politic, Oficiul reprezentanţei speciale a UE în Moldova, Pavel CABACENCO – manager de programe, CRS (Catholic Relief Service) Moldova şi lector universitar, Lilia CRUDU − Universitatea de Stat, Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinte Politice şi Administrare.

La această sesiune membrii Clubului European ASEM au putut să cunoască opinii ale invitaţilor din mai multe puncte de vedere: cel naţional, cel internaţional, cel social şi academic. Ba mai mult chiar: cei prezenţi au avut ocazia să îşi creeze o viziune de ansamblu despre situaţia Moldovei în ce priveşte integrarea europeană şi reintegrarea internă a ţării din discuţii cu persoane care contribuie direct la îmbunătăţirea ei.

Domnul Stăvilă a elucidat din start diferenţa Ministerului Reintegrării al Republicii Moldova şi Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, pentru că, zicea el, încă multă lume îl prezintă ca fiind viceministru al Ministerului Integrării. La întrebarea „Care sunt principalele domenii de activitate a Ministerului Reintegrării al Republicii Moldova?” viceministrul a răspuns că acesta are 2 orientări de bază: coordonarea politicilor tuturor ministerelor de la Chişinău şi reglementarea conflictului Transnistrean pentru reintegrarea ţării. „Conflictul din regiunea Transnistreană este una din tematicele mele preferate despre care pot vorbi ore întregi” a menţionat domnul Stavilă. Considerând cele sus-menţionate, apare o intrebare: „Poate Ministerul Reintegrării trebuie să fie mai important la momentul de faţă decăt cel al Integrării Europene?”. Conflictul ingheţat din regiunea Transnistriană pare a fi cel mai mare obstacol în integrarea Republicii Moldova. „Putem teoretic să ne integrăm cu conflictul din Transnitria nesoluţionat? În istoria precedent fiind Cipru. Dar Europa nu ne vrea cu conflictul nesoluţionat” spune domnul Stavilă şi a povestit membrilor puţin din propria istorie de activitatea în cadrul ministerului. Discuţia a avut loc într-o atmosferă neformală, ceea ce a permis oaspeţilor să exprime mai mult păreri proprii decât să facă nişte declaraţii oficiale. Acest fapt a fost demonstrat şi de natura întrebărilor puse şi a răspunsurilor primite la teme foarte sensibile pentru societatea noastră. După câteva exemple din experienţa de lucru în postura de viceministru al Ministerului Reintegrării al Republicii Moldova domnul Stavila a făcut o pauză şi a spus „Nu este un secret. Nu vă spun mari taine”. Domnul Stavilă a reuşit să atragă atenţia membrilor şi să-i ţină într-o stare de concentraţie maximă pe parcursul a aproape două ore prin oferirea unor informaţii directe, oneste, a unor păreri care au arătat situaţia reală şi experienţa din prima sursă. „Integrarea Republicii Moldova în UE depinde de voinţa politică a UE dar şi de noi” a spus domnul Stavilă ca o concluzie celor spuse anterior.

Pe de altă parte Alexander De JAEGER a venit cu o imagine mai tehnică a integrării Moldovei, precizând unele condiţii şi circumstanţe fixe de care Moldova trebuie să ţină cont în procesul integrării în UE. La acest moment Moldova este ca o bucată de puzzle în marele tablou al Uniunii Europene şi dacă noi dorim să ne integrăm în Uniunea Europeană trebuie să dezvoltăm economia, cadrul legal, social şi politic la acele standarte şi cereri prezentate de UE. Păşirea către integrare nu poate fi un proces scurt şi uşor. Ca şi Paolo Berizzi invitat special la sesiunea clubului din decembrie, Alexander DE JAEGER a menţionat că Moldova mai are de lucrat la capitolul libertatea presei, dar în general se văd multe schimbări pozitive în dezvoltarea ţării şi, deşi regimul comunist este criticat peste tot, a fost făcut mult pentru apropierea Republicii Moldova de o ţară într-adevăr Europeană. La această sesiune Alexander DE JAEGER, cetăţean al Belgiei, vorbitor fluent de limba rusă şi engleză, a fost întrebat în franceză (una din limbile oficilae ale Belgiei) o întrebare la care se aştepta un răspuns mai mult personal decât oficial: „Fiind aici, Dumneavoastră vedeţi Moldova ca un stat european?”. Această întrebare a apărut să fie una dificilă, dar răpunsul a fost unul pozitiv pentru noi. Alexander DE JAEGER a povestit cum a început el lucrul asupra Republicii Moldova şi că mulţi europeni nu cunosc unde se află acest stat, cum ,de altfel, şi mulţi cetăţeni ai Statelor Unite nu cunosc unde se află Belgia. Dar fiind aici, Moldova îi atare ca un stat European, deşi mai avem de lucrat mult.

Pentru a sumariza realizările sesiunii, vom menţiona faptul că Lilia Crudu şi Pavel Cabaceno s-au arătat pozitiv impresionaţi de conceptul clublui şi de scopurile lui, de accea se vor implica activ în extinderea acestuia într-o reţea de cluburi europene în instituţiile de învăţământ superior din capitală şi din ţară, obiectiv ce a stat de fapt la baza creării primului club european. La moment acesta este un proiect de viitor, dar cu participarea tuturor tinerilor activi şi energici din ţară are şansa de a deveni o realitate. Cluburile europene urmează a fi deschise în centre instituţionale din Bălţi, Cahul, Comrat, Taraclia şi alte universităţi din capitala. Cei doi oaspeţi au menţionat faptul că crearea unor asemenea cluburi este o posibilitatea de a direcţiona generaţia tânără din Moldova către implementarea unor valori europene şi un mediu perfect pentru dezvoltarea viitorilor specialişti şi profesionişti în multiplie domenii de activitatea.

Scopul principal al Clubului European – ASEM este de a educa şi instrui tineri care vor duce mai departe aceste idei şi valori europene de a organiza şi monitoriza alte cluburi europene care vor contribui la progresul întregii ţări prin generaţia tânără a acesteia.